Fiziologia analizatorului de vedere, I Anatomia Şi Fiziologia Analizatorului Vizual | PDF


Fiziologia analizatorului de vedere şi structura ochiului Fiziologia analizatorului de vedere Peretele globului ocular Retina este cuprins ntre ora serrata anterior i originea nervului optic posterior.

Încărcat de

Faa extern convex este n contact cu membrana Bruch, iar faa intern corespunde vitrosului. Histologic retina este eter de viziune din celule senzoriale fotoreceptoarecelule nervoase bipolare, ganglionare, amacrine i orizontale i celule de susinere celule Mller, microglii Celulele fotoreceptoare sunt de dou tipuri: -celule cu bastonae milioane ; densitatea lor este mare n periferia retinei, scade spre macul i lipsesc complet n fovee i foveol; sunt adaptate pentru vederea n lumin slab vederea scotopic ; -celule cu conuri 5 milioane ; densitatea lor este maxim n fovee i foveol adaptate pentru vederea n lumin puternic fotopicdistingerea formelor i culorilor.

fiziologia analizatorului de vedere

Anexele globului ocular Celulele bipolare fac sinaps prin dendrite cu celulele fotoreceptoare iar prin axoni cu celulele ganglionare. Axonii celulelor ganglionare se adun ntr-un fascicul ce prsete globul ocular la nivelul papilei pentru a forma nervul optic.

Fiziologia analizatorului de vedere

Peretele globului ocular Retina- alctuit din 10 straturi 1. Macula pata galben sau retina central zon circular delimitat de arcadele vasculare temporale superioar i inferioara culoare glbuie datorit pigmentului xantofil prezent n aceast zon n centrul maculei se afl foveea, zon circular cu diametrul mai mic i cu grosimea mai redus n centrul foveei exist o depresiune cu diametrul noi dezvoltări pentru viziune mai mic numit foveol.

Foveola reprezint zona retinian cu acuitatea vizual maxim. Papila nervului optic capul nervului optic, discul optic zon circular mai deschis la culoare dect restul retinei i corespunde originii nervului optic Este situat nazal i superior fa de foveol. Camera anterioar, camera posterioar, circuitul umorii apoase Camera anterioar este o tabel de acuitate vizuală cu litera w plin cu un lichid numit umoarea apoas.

Este situat ntre faa posterioar a corneei i faa anterioar a irisului.

Aceste lentile formează dioptrul ocular. De asemenea, una dintre capacităţile globului ocular este cea de a vedea clar la distanţe diverse, acest lucru putând fi posibil datorită puterii de convergenţă a acestuia, fenomenul purtând denumirea de acomodaţie.

Fiziologia analizatorului de vedere La unirea periferiei corneei cu rdcina irisului se afl unghiul camerular ce conine reeaua trabeculo-schlemmian cu rol important n circuitul umorii apoase.

Camera posterioar este o cavitate delimitat anterior de faa posterioar a irisului, posterior de hialoida anterioar i periferic de corpul ciliar.

Conine ca i camera anterioar umoare apoas. Cele dou camere comunic prin intermediul pupilei. Umoarea apoas este un lichid transparent cu densitatea asemntoare apei, secretat de procesele ciliare n camera posterioar de unde traverseaz pupila n camera anterioar.

fiziologia analizatorului de vedere

De aici este evacuat prin reeaua trabecular n canalul Schlemm, venele apoase din grosimea sclerei i n final n venele episclerale. Poate îmbunătăți vederea în mod independent Din punct de vedere fizic ochiul este asemanator cu un aparat foto, colectand undele luminoase din mediu si proiectandu-le pe retina.

Coninutul globului ocular Este o fiziologia analizatorului de vedere biconvex, transparent, situat n spatele pupilei n camera posterioar Prezint o fa anterioaro fa posterioar mai bombat, i un ecuator locul unde se ntlnesc cele dou fee la periferia cristalinului.

  • Viziunea 16 este rea
  • Fiziologia analizatorului vizual - ochiul
  • In cavitatea anterioara se afla irisul, un muschi ce are in centru o deschidere circulara – pupila ochiului.
  • Consultări gratuite cu un oftalmolog

La nivelul ecuatorului se inser zonula Zinn. Ansamblul capsul anterioar i epiteliu poart numele de cristaloid.

Vederea receptioneaza cantitatea cea mai mare de informatii din mediul inconjurator, de aceea are o importanta fiziologica considerabila in viata omului, un numai in diferentierea luminozitatii, formei si culorii obiectelor, dar si in orienterea in spatiu, mentinerea echilibrului, mentinerea starii de veghe si a atentiei, prin activarea corticala.

La nivelul ecuatorului celulele fiziologia analizatorului de vedere se divid, migreaz posterior i se transform n fibre cristaliniene -in centrul cristalinului se afl nucleul alctuit din fibre cristaliniene formate n timpul vieii embrionare, iar spre periferie se afl corticala alctuit din cele mai noi fibre cristaliniene. Cristalinul este avascular nutriia se realizeaz prin imbibiie din umoarea apoas i vitros i fr inervaie proprie.

Bine ați venit la Scribd!

Fiziologia analizatorului de vedere Vitrosul vine n contact cu structurile vecine prin intermediul unei membrane numit hialoid - poriune anterioar n contact cu faa fiziologia analizatorului de vedere a cristalinului, zonulei i corpului ciliar pn la ora serrata -posterioar n contact cu membrana limitant tulburări de vedere în hipotiroidism a retinei.

Fiziologia analizatorului de vedere globului ocular i a orbitei Fiziologia analizatorului de vedere oftalmic ia natere din artera carotid intern. Ptrunde n orbit prin gaura optic mpreun cu nervul optic i se divide n numeroase ramuri. Artera central a retinei - din artera oftalmic la aproximativ 10 mm n spatele globului ocular, ptrunde n nervul optic i devine vizibil la nivelul papilei nervuluise divide n ramuri nazale i temporale, irig straturile interne retiniene Arterele ciliare lungi posterioare sunt - dou nazal i temporaliau natere din artera oftalmic imediat n spatele globului ocular.

Ele perforeaz sclera de o parte i de alta a nervului fiziologia analizatorului de vedere, intr n spaiul supracoroidian ntre coroid i scler i merg anterior pn n grosimea corpului ciliar unde se anastomozeaz cu arterele ciliare anterioare i formeaz marele cerc arterial al irisului Arterele ciliare scurte posterioare - perforeaz sclera n jurul nervului optic i se ramific n straturile coroidei asigurnd vascularizaia poriunii posterioare a acesteia.

Ochiul (analizatorul vizual) | Anatomie si fiziologie

Drenajul venos final al globului ocular se realizeaz n cele patru vene vorticoase ce prsesc sclera n spatele ecuatorului i fiziologia analizatorului de vedere n orbit dou vene oftalmice ce se vars n sinusul cavernos. Inervaia globului ocular i a orbitei Nervul oftalmic reprezint ramul superior senzorial al nervului trigemen-se fiziologia analizatorului de vedere nainte de a intra n orbit -Nervul frontal inerveaz senzitiv tegumentele regiunii frontale - nervul lacrimal se distribuie glandei lacrimale - Nervul nazo-ciliar conine un ram nazal pentru tegumentele zonei respective i ramuri ciliare dau natere nervilor ciliari lungi posteriori ce inerveaz senzitiv corneea, irisul i corpul ciliar.

fiziologia analizatorului de vedere

Acetia conin i fibre simpatice pentru dilatatorul pupilei i muchiul ciliar. Ganglionul ciliar este un releu important pe traseul fibrelor nervoase ce inerveaz globul ocular. El este situat retrobulbar, lateral de nervul optic i conine trei tipuri de filete nervoase: -fibre senzitive din nervul nazo-ciliar ce inerveaz corneea i uveea; -fibre parasimpatice din nervul oculomotor comun pentru sfincterul pupilar i muchiul ciliar; -fibre simpatice provenite din plexul nervos pericarotidian inerveaz vasele de snge intraoculare De la nivelul ganglionului ciliar pornesc nervii ciliari scuri posteriori n numr variabil ce perforeaz sclera n jurul nervului optic i se distribuie tractului uveal i muchilor irieni i ciliari.

  1. Fiziologia analizatorului vizual - [PDF Document]
  2. Standardele viziunii umane
  3. Exerciții care restabilesc cu adevărat vederea
  4. Viziunea 7 ce este
  5. Curs fiziologie UMF Bucuresti.
  6. (PDF) ANATOMIA, FIZIOLOGIA ŞI PATOLOGIA ANALIZATORULUI VIZUAL | Tanne ANGHEL - eolsun.ro
  7. Anatomia si fiziologia analizatorilor senzoriali referat

Vascularizaia nervului optic provine din artera central a retinei, coroid, ramuri directe din artera fiziologia analizatorului de vedere i artera carotid intern. Conine dou brae anterioare formate din poriunea terminal a nervilor optici i dou brae posterioare care reprezint originea bandeletelor optice.

Anatomia şi structura ochiului

Chiasma este alctuit din axonii celulelor ganglionare fiziologia analizatorului de vedere retinei temporale au o poziie lateral i strbat chiasma fr s se ncrucieze; -axonii retinei nazale sunt situai central i se ncrucieaz n chiasm. Fiziologia vederii Bandeletele optice sunt cuprinse ntre chiasm i corpii geniculai laterali.

fiziologia analizatorului de vedere

Fiecare bandelet conine axonii retinieni temporali de aceeai parte i nazali de partea opus. Corpii geniculai laterali la nivelul crora fac sinaps neuronii retino-diencefalici cu cei diencefalo-corticali.

Radiaiile optice Gratiolet conecteaz corpii geniculai laterali la cortexul vizual occipital. Cortexul vizual este situat n lobul occipital pe versanii scizurii calcarine aria striat 17 care reprezint centrul cortical primar.

fiziologia analizatorului de vedere

Ariile occipitale 18 peristriat i 19 parastriat sunt centrii corticali de integrare superioar a informaiei vizuale. Ele sunt alctuite din: -faa anterioar cutanat, convex.

Sunteți pe pagina 1din 16 Căutați în document Ochiul uman privit ca sistem optic Ochiul joaca un rol integral in abilitatea de a analiza si intelege lumea exterioara. Ochiul uman pentru a analiza lumea exterioara are nevoie sa aduca imaginea obiectelor pe retina la o dimensiune convenabila pentru a fi procesata la acest nivel si ulterior analizata la nivel cerebral.

Arterele au origine dubl: sistemul facial din artera carotid extern i sistemul orbitar din computer vision python carotid intern.

Inervaia senzitiv provine din nervul oftalmic i maxilar superior, iar cea motorie din nervul facial pentru muchiul orbicular i din nervul oculomotor comun pentru ridictorul pleoapei superioare.